FERME DIN LEMN & GRINZI CU ZĂBRELE

CE SUNT FERMELE DIN LEMN

Fermele sunt ansambluri de bare sau zăbrele din lemn care deservesc ca structură de rezistență în cadrul unui acoperiș. Noi producem fermele din lemn prin tehnologia de prefabricare cu conectori multicui, folosim utilaje speciale de producție, ca de exemplu presă hidraulică cu care fixăm conectorii multicui în lemn și softuri specializate de modelare și calcul structura, pentru a atinge un optim din punct de vedere structural dar și de cost. Fermele sunt de mai multe tipuri și configurații, în funcție de tipul de acoperiș, dacă e șarpantă simplă sau mansardă.

Dar de fiecare dintre configurații, o fermă din lemn este alcătuită din următoarele elemente:

Din ce este alcatuita o ferme din lemn prefabricata cu conectori multicui pe principiul grinzilor cu zabrele

MAI MULTE DETALII DESPRE FERME DIN LEMN

Primim foarte multe întrebări despre subiectul ferme din lemn, motiv pentru care ne-am gândit să facem un material video dedicat. În clipul de mai jos vei afla mai multe despre ce sunt fermele din lemn, cum se fabrică dar și ce avantaje și dezavantaje au. Trecem în revistă cele mai des întâlnite configurații de ferme. Enjoy!

AVANTAJELE FERMELOR DIN LEMN

Spre deosebire de dulgheria tradițională, fermele au câteva avantaje și beneficii de necontestat. Primul este faptul că fermele sunt realizate în sistem prefabricat, într-o hală de producție, folosind utilaje și softuri specializate. Crește productivitatea, scad erorile iar costurile sunt predictibile, adică ce s-a agreat în deviz se va livra în șantier. În plus, la ieșirea din fabrică fermele sunt însoțite de un certificat de conformitate și controlul calității în baza EN1420 și o garanție de 10 ani.

Un alt avantaj este faptul că lemnul folosit în producție este uscat, rindelulit și tratat înainte de a fi pus în operă. Prin prefabricare, reușim de asemenea să recuperăm resturile de lemn de dimensiuni mai mici, care poate fi folosite ca zăbrele în producția altor ferme. Optimizăm astfel consumul de lemn. Pe lângă lemn, organele de asamblare, șuruburi, colțare, ancore chimice sau cuie striate, sunt și ele certificate și calculate conform eforturilor pe care trebuie să le suporte.

De asemenea, fermele sunt un sistem foarte versatil care se pretează în orice variantă de acoperiș. Nu am întâlnit încă situații în care nu putem respecta arhitectura folosind ferme. Mai mult decât atât, în cazul mansardelor, fermele au marele beneficiu incontestabil prin faptul ca elimină stâlpii intermediari și obținem astfel o configurație open-space.

De celaltă parte, acoperișurile tradiționale se fac exclusiv în șantier, cu lemn a cărui calitate nu este certă, din care rezultă multe resturi care nu mai pot fi folosite, iar elementele de prindere precum scoabele și mustățile de sârmă au rămas în urmă.

DEZAVANTAJELE FERMELOR DIN LEMN

Un dezavantaj, care este discutabil ar putea fi costul de investiție care este în general mai mare decât în cazul dulgheriei tradiționale. Dar sunt situații în care fermele sunt mai economice, în special în situațiile în care talpa inferioară înlocuiește planșeul peste ultimul nivel. Dar costul de investiție se justifică prin calitatea produsului.

Un alt dezavantaj este cel vizual în cazul în care structura acoperișului din lemn este aparentă. Conectorii multicui rămân vizibili și nu pot fi mascați, decât prin vopsire. Dar cu toate acestea, în unele situații nu este un impediment, cum e de exemplu Casa Costea, unde fermele au rămas aparente. Fermele mai au un dezavantaj în ceea ce privește partea de eficiență energetică și transfer de căldură. Zăbrelele de legătură dintre tălpile fermelor pot fi punți termice dacă nu sunt abordate corect și anulate prin detalii de execuție corespunzătoare.

TIPURI DE FERME DIN LEMN

În funcție de configurația zăbrelelor interioare, pot rezulta mai multe tipuri de ferme, destinate atât sectorului rezidențial, cât și industrial. De la șarpante simple cu 2 sau mai multe pante, la acoperiș mansardă open-space, fără stâlpi de sprijin în mijloc sau ferme din lemn pentru hale industriale.

FERME DIN LEMN PENTRU MANSARDĂ

Prin definitie, fermele prefabricate din lemn pentru mansarda sunt concepute pentru a obtine un spatiu utilizabil extins sub acoperis.

DETALII

FERME DIN LEMN PENTRU ACOPERIȘURI TIP FOARFECĂ

Castigă un extra-spațiu la interior în cazul mansardelor și sunt potrivite pentru structurile de acoperiș din lemn cu o înălțime interioară insuficientă

DETALII

FERME DIN LEMN PENTRU ACOPERIȘURI ÎN 2 PANTE

Fermele din lemn pentru acoperiș de tipul “doua ape” au un design relativ simplu, avand o forma triunghiulara cu o anumita configuratie a zabrelelor din interior.

DETALII

FERME DIN LEMN PENTRU HALE ȘI CONSTRUCȚII AGRICOLE

Se evideniază printr-o ofertă tehnico economica avantajoasă comparatib cu structurile din metal. Se pretează pentru sectorul agricol și zootehnic

DETALII

FERME DIN LEMN PENTRU ACOPERIȘURI MONOPANTĂ

Utilitatea acestor ferme prefabricate din lemn se regaseste in cazul acoperisurilor in 3-4 ape, pentru anexe, terase, garaje sau spații industriale cu deschideri mari

DETALII

FERME DIN LEMN PENTRU CONSTRUCȚII SPECIALE

Recomandate pentru proiectele inginerești în care este pus în evideță lemnul. Calculul structural pe software specializat folosind principiul grinzilor cu zăbrele.

DETALII

GRINZI CU ZĂBRELE

GRINZI POSI STRUT

Planseele prefabricate din lemn sub forma de grinzi Posi-Strut sau grinzi cu zăbrele din lemn foarte rigide și ușoare

DETALII

Ce fel de lemn este folosit în construcția caselor din lemn?

Specia de lemn cea mai des întâlnită care este folosită în structurile de rezistență este lemnul de rășinoase, brad, molid și pin, atât din considerente structurale, cât și de cost. Înainte de a fi pus în operă, lemnul este uscat și rindeluit pe toate cele 4 fețe. Ulterior, este debitat conform proiectului de producție și ajunge la etapa de tratare. Fiecare bucată de lemn este imersată într-o soluție specială 4 în 1: antifungic, antiseptic, ignifug și cu protecție la umidifate. După uscare, intră în procesul de producție, ca elemente componente în producția fermelor și structurilor prefabricate în sistem timberframe.
De unde provine lemnul folosit în construcția caselor din lemn?

Lemnul provine din două surse, furnizori de cherestea sau din producție proprie. Avem o divizie de prelucrare a lemnului și ne aprovizionăm o parte din necesarul de lemn de la Obștile Locale din Bazinul Lotrului, dar avem și diverși furnizori, printre care și Holver, cel mai mare din piață, cu care acoperim restul necesarului. În ambele situații, ne asigurăm că provine din surse controlate responsabil.
Se pot face case pasive din lemn?

Desigur, iar lemnul chiar are un avantaj în acest sens. Coneficientul de conductivitate al lemnului, λ=0,13 W/mK. Cărămida cu goluri are un coeficient lamda de 2 ori mai mare, otelul de 384 iar betonul de 15 ori. Cu înseamnă asta, că prin lemn se pierde mai puțină căldură de la interior la exterior și invers, în funcție de sezon, iar în standardul de casă pasivă este relevant în abordarea punților termice. Mai mult decât atât, într-o grosime de perete exterior de 15 cm într-o casă timberframe, avem atât perete portant, cât și termoizolație între montanți. De cealaltă parte, într-o casă din zidărie, avem nevoi de cărămidă de 30cm plus minim 10 cm izolație la fațadă. Rezultă mai multă suprafață, pentru acelați nivel de performanță termică. Am făcut un video detaliat despre timberframe decă vrei să afli mai multe:
Ce durată de viață are o casă din lemn?

Durata normată de viață a unei clădiri, confom normativului, este de 50 ani. În fucție de cum este întreținută clădirea respectivă, poate ”trai” mai mult. În casele de lemn, detaliile de execuție bine puse la punct din faza de proiectare sunt esențiale, pentru a preveni orice eventuale probleme, cum ar fi transferul necontrolat de umiditate și infiltrațiile de aer. În lume există nenumărate exemple de clădiri din leme construite cu secole în urmă, care sunt încă în picioare. Avem exemple locale, bisericile din Maramureș din secolul XVII: https://www.youtube.com/watch?v=6F3EjVPtQKg
Cât durează construcția unei case din lemn?

În general, o casă din lemn se construiește de 2 ori mai rapid decât una tradițională din zidărie. În plus, prin prefabricare, timpul de execuție se poate reduce și mai mult. Spre exemplu, pentru casa din Franța am avut nevoie de 10 zile pentru pruducția structurii: pereți exteriori izolați, pereți interiori placați, planșee din grinzi Posi izolate și grinzile pentru acoperișul tip terasă. Pentru montaj, am avut la dispoziție 3 zile pentru ridicarea structurii. Vezi cum a ieșit proiectul: https://www.youtube.com/watch?v=5BAgsQPiDBI&t=25s&ab_channel=MiradexWoodenBuildings
Ce înseamnă o casă prefabricată?

Este o casă ale cărei elemente structurale sunt realizate în fabrică, folosint utilaje de prducție precum: mașină de tăiere CNC, presă hidraulică, circulare verticale și orizontale, pod rulant etc. În felul acesta, se pot livra pereți prefabricați izolați sau semi-finisați, planșee din grinzi Posi sau ferme din lemn. În felul acesta, manopera de prelucrare a lemnului se mută din șantier în fabrică, într-un mediu controlat și cu precizie de ordinul milimetrilor. Crește productivitatea și scade riscul de erori și accidente. Se pot face case din lemn și în șantier, dar crește timpul de execuție și riscul de erori, lucrând în mediu deschis și expus la vreme.
Cum rezistă la foc o casă din lemn?

Contrar așteptărilor și percepției generale asupra lemnului folosit ca sursă de încălzire, lemnul arde, da, dar arde predictibil. Adică o grindă de lemn expusă la foc va pierde în medie 0,7mm/min din grosimea sa, ceea ce înseamnă că după jumătate de oră va pierde în medie 2cm. Stratul exterior carbonizat acționează ca un foarte bun izolator termic, astfel că dacă temperatura la flacără depășește 1000 grade Celsius, în interior, în inima lemnului, temperatura este de 50-60 grade. Mai mult decât atât, rezistența la foc a unei case din lemn se calculează ca sistem, luând în calcul și celelalte materiale folosite, precum izolație termică, placaje și finisaje. Am scris un articol detaliat pe acest subiect: https://www.miradex.ro/post/cum-se-comporta-la-foc-o-casa-pe-structura-de-lemn
Ce se comportă la cutremur o casă din lemn?

Când se produce un cutremur, mișcarea plăcilor tectonice creează unde seismice și implicit accelerații locale ale terenului ce se transmit mai departe clădirilor. Masa (sau greutatea clădirii în termeni mai populari) este direct proporțonală cu efectele unui cutremur asupra unei clădiri și prin urmare este foarte importantă în acest context. Cu cât este mai mare masa clădirii, cu atât forța seismică care acționeză asupra ei este mai mare. O casă din lemn este de 3-4 ori mai ușoară decât una clasică din zidărie și beton și astfel efectele forței seismice asupra ei sunt semnificativ mai mici. Lemnul prin esența sa este un material elastic și împreună cu îmbinările metalice (șuruburi, colțare etc) fac ca întreg ansamblul să se comporte mult mai bine la mișcările laterale ale pământului cauzate de un cutremur. Am scris un articol detaliat pe acest subiect: https://www.miradex.ro/post/cum-rezista-la-cutremur-o-casa-pe-structura-de-lemn
Construim cu lemn dar tăiem păduri. Cât de sustenabil este?

Lemnul este un material natural, disponibil din abundență în natură și, mai important, regenerabil. Este sustenabil să construim cu lemn pentru că materia prima, adică copacul, se regenerează la un anumit interval, în funcție de specia din care face parte. Ca orice organism viu, un copac are un ciclu de viață: se naște, crește și moare, urmând a se integra înapoi în natură. Spre deosebire de restul materialelor de construcție, lemnul este singurul material regenerabil. Oțelul, cărămida sau betonul provin din surse epuizabile în timp ce lemnul are nevoie doar de timp, apă, soare și nutrienți din sol pentru a crește și a produce celuloza, componenta de bază care îi dă valoare ca material de construcție. În medie, un metru cub de lemn stochează între 900-1000 kg de CO2. 30% din carbon ajunge în sol în timp ce restul este utilizat ca ”hrană” în timpul creșterii. Procesele de exploatare și prelucrare a bușteanului pentru a fi transformat în chereste consumă la rândul lor energie și au o amprentă de carbon asociată, de aproximativ 200-300 kg CO2. Per total, 1 m3 de lemn stochează 600-700 kg CO2. Dacă pădurile sunt administrate într-un mod responsabil și ciclul unui arbore este închis într-un mod sustenabil, lemnul poate fi o resursă regenerabilă disponibilă necontenit. Am scris un articol detaliat pe acest subiect: https://www.miradex.ro/post/este-sustenabil-sa-construim-cu-lemn

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

Ce fel de lemn este folosit în construcția caselor din lemn?

Specia de lemn cea mai des întâlnită care este folosită în structurile de rezistență este lemnul de rășinoase, brad, molid și pin, atât din considerente structurale, cât și de cost. Înainte de a fi pus în operă, lemnul este uscat și rindeluit pe toate cele 4 fețe. Ulterior, este debitat conform proiectului de producție și ajunge la etapa de tratare. Fiecare bucată de lemn este imersată într-o soluție specială 4 în 1: antifungic, antiseptic, ignifug și cu protecție la umidifate. După uscare, intră în procesul de producție, ca elemente componente în producția fermelor și structurilor prefabricate în sistem timberframe.
De unde provine lemnul folosit în construcția caselor din lemn?

Lemnul provine din două surse, furnizori de cherestea sau din producție proprie. Avem o divizie de prelucrare a lemnului și ne aprovizionăm o parte din necesarul de lemn de la Obștile Locale din Bazinul Lotrului, dar avem și diverși furnizori, printre care și Holver, cel mai mare din piață, cu care acoperim restul necesarului. În ambele situații, ne asigurăm că provine din surse controlate responsabil.
Se pot face case pasive din lemn?

Desigur, iar lemnul chiar are un avantaj în acest sens. Coneficientul de conductivitate al lemnului, λ=0,13 W/mK. Cărămida cu goluri are un coeficient lamda de 2 ori mai mare, otelul de 384 iar betonul de 15 ori. Cu înseamnă asta, că prin lemn se pierde mai puțină căldură de la interior la exterior și invers, în funcție de sezon, iar în standardul de casă pasivă este relevant în abordarea punților termice. Mai mult decât atât, într-o grosime de perete exterior de 15 cm într-o casă timberframe, avem atât perete portant, cât și termoizolație între montanți. De cealaltă parte, într-o casă din zidărie, avem nevoi de cărămidă de 30cm plus minim 10 cm izolație la fațadă. Rezultă mai multă suprafață, pentru acelați nivel de performanță termică. Am făcut un video detaliat despre timberframe decă vrei să afli mai multe:
Ce durată de viață are o casă din lemn?

Durata normată de viață a unei clădiri, confom normativului, este de 50 ani. În fucție de cum este întreținută clădirea respectivă, poate ”trai” mai mult. În casele de lemn, detaliile de execuție bine puse la punct din faza de proiectare sunt esențiale, pentru a preveni orice eventuale probleme, cum ar fi transferul necontrolat de umiditate și infiltrațiile de aer. În lume există nenumărate exemple de clădiri din leme construite cu secole în urmă, care sunt încă în picioare. Avem exemple locale, bisericile din Maramureș din secolul XVII: https://www.youtube.com/watch?v=6F3EjVPtQKg
Cât durează construcția unei case din lemn?

În general, o casă din lemn se construiește de 2 ori mai rapid decât una tradițională din zidărie. În plus, prin prefabricare, timpul de execuție se poate reduce și mai mult. Spre exemplu, pentru casa din Franța am avut nevoie de 10 zile pentru pruducția structurii: pereți exteriori izolați, pereți interiori placați, planșee din grinzi Posi izolate și grinzile pentru acoperișul tip terasă. Pentru montaj, am avut la dispoziție 3 zile pentru ridicarea structurii. Vezi cum a ieșit proiectul: https://www.youtube.com/watch?v=5BAgsQPiDBI&t=25s&ab_channel=MiradexWoodenBuildings
Ce înseamnă o casă prefabricată?

Este o casă ale cărei elemente structurale sunt realizate în fabrică, folosint utilaje de prducție precum: mașină de tăiere CNC, presă hidraulică, circulare verticale și orizontale, pod rulant etc. În felul acesta, se pot livra pereți prefabricați izolați sau semi-finisați, planșee din grinzi Posi sau ferme din lemn. În felul acesta, manopera de prelucrare a lemnului se mută din șantier în fabrică, într-un mediu controlat și cu precizie de ordinul milimetrilor. Crește productivitatea și scade riscul de erori și accidente. Se pot face case din lemn și în șantier, dar crește timpul de execuție și riscul de erori, lucrând în mediu deschis și expus la vreme.
Cum rezistă la foc o casă din lemn?

Contrar așteptărilor și percepției generale asupra lemnului folosit ca sursă de încălzire, lemnul arde, da, dar arde predictibil. Adică o grindă de lemn expusă la foc va pierde în medie 0,7mm/min din grosimea sa, ceea ce înseamnă că după jumătate de oră va pierde în medie 2cm. Stratul exterior carbonizat acționează ca un foarte bun izolator termic, astfel că dacă temperatura la flacără depășește 1000 grade Celsius, în interior, în inima lemnului, temperatura este de 50-60 grade. Mai mult decât atât, rezistența la foc a unei case din lemn se calculează ca sistem, luând în calcul și celelalte materiale folosite, precum izolație termică, placaje și finisaje. Am scris un articol detaliat pe acest subiect: https://www.miradex.ro/post/cum-se-comporta-la-foc-o-casa-pe-structura-de-lemn
Ce se comportă la cutremur o casă din lemn?

Când se produce un cutremur, mișcarea plăcilor tectonice creează unde seismice și implicit accelerații locale ale terenului ce se transmit mai departe clădirilor. Masa (sau greutatea clădirii în termeni mai populari) este direct proporțonală cu efectele unui cutremur asupra unei clădiri și prin urmare este foarte importantă în acest context. Cu cât este mai mare masa clădirii, cu atât forța seismică care acționeză asupra ei este mai mare. O casă din lemn este de 3-4 ori mai ușoară decât una clasică din zidărie și beton și astfel efectele forței seismice asupra ei sunt semnificativ mai mici. Lemnul prin esența sa este un material elastic și împreună cu îmbinările metalice (șuruburi, colțare etc) fac ca întreg ansamblul să se comporte mult mai bine la mișcările laterale ale pământului cauzate de un cutremur. Am scris un articol detaliat pe acest subiect: https://www.miradex.ro/post/cum-rezista-la-cutremur-o-casa-pe-structura-de-lemn
Construim cu lemn dar tăiem păduri. Cât de sustenabil este?

Lemnul este un material natural, disponibil din abundență în natură și, mai important, regenerabil. Este sustenabil să construim cu lemn pentru că materia prima, adică copacul, se regenerează la un anumit interval, în funcție de specia din care face parte. Ca orice organism viu, un copac are un ciclu de viață: se naște, crește și moare, urmând a se integra înapoi în natură. Spre deosebire de restul materialelor de construcție, lemnul este singurul material regenerabil. Oțelul, cărămida sau betonul provin din surse epuizabile în timp ce lemnul are nevoie doar de timp, apă, soare și nutrienți din sol pentru a crește și a produce celuloza, componenta de bază care îi dă valoare ca material de construcție. În medie, un metru cub de lemn stochează între 900-1000 kg de CO2. 30% din carbon ajunge în sol în timp ce restul este utilizat ca ”hrană” în timpul creșterii. Procesele de exploatare și prelucrare a bușteanului pentru a fi transformat în chereste consumă la rândul lor energie și au o amprentă de carbon asociată, de aproximativ 200-300 kg CO2. Per total, 1 m3 de lemn stochează 600-700 kg CO2. Dacă pădurile sunt administrate într-un mod responsabil și ciclul unui arbore este închis într-un mod sustenabil, lemnul poate fi o resursă regenerabilă disponibilă necontenit. Am scris un articol detaliat pe acest subiect: https://www.miradex.ro/post/este-sustenabil-sa-construim-cu-lemn