CASE nZEB DIN LEMN

CE ÎNSEAMNĂ O CASĂ nZEB

nZEB vine de la ”nearly Zero Energy Building” și este parte din Directiva 2010/31/UE („Directiva privind performanța energetică a clădirilor” sau „EPBD”). Potrivit Legii nr. 372/2005 și republicată în 2020 privind performanţa energetică a clădirilor, ”clădirea cu consum de energie aproape egal cu zero este clădirea cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care necesarul de energie din surse convenţionale este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în cea mai mare măsură, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere.”

Practic, începând cu 1 ianuarie 2021, toate clădirile noi trebuie să îndeplinească acest standard pentru a fi recepționate. Cum proiectăm și construim la standard nZEB? Urmând principiile unei case pasive.

CE ÎNSEAMNĂ O CASĂ NZEB

În cazul standardului nZEB, conform metogologiei de calcul MC-001/2021, limita maxima a necesarului de energie primară variază în funcție de zonele climatice, între 110-141,2 kWh/m2*an iar minim 30% din energie trebuie să provină din surse regenerabile produse local sau pe o rază de 30 km de coordonatele GPS ale clădirii.

Standardul nZEB se apică nu doar caselor, ci și clădirilor publice sau comerciale și are la bază cele 5 principii ale casei pasive, la care se mai adaugă unul, după cum urmează:

PRINCIPIILE UNEI CASE nZEB

Unul dintre criteriile casei pasive este nivelul de izolatie termica, iar peretele unei case pasive trebuie sa aiba coeficientul U 0,15 W/m2K

IZOLAȚIE TERMICĂ

Coeficientul de transfer termic al peretelui U<0,15 W/m2*K. Cu cât este mai mic coeficientul, cu atât mai bine este izolată casă și pierde mai puțină căldură

Un criteriu al casei pasive este etanseitatea la aer si astfel numarul de schimburi orare trebuie sa fie mai mic de 0,5

ETAINȘEITATE LA AER

Numărul de schimburi orare <0,6 la presiune 50 Pa. Adică 0,6 din volumul total de aer din casă se schimbă în totalitate prin infiltrații într-o oră

Un alt criteriu al casei pasive este reducerea pe cat posibil a puntilor termice

PUNȚI TERMICE REDUSE

Anvelopă termică continuă fără punți termice, adică detalii de îmbinare dintre pereți, tavan, acoperiș, fundație și ferestre abordate corect

Un alt criteriu al casei pasive este sistemul de ventilatie cu recuperare de caldura, care trebuie sa aiba o eficienta de peste 75%

VENTILAȚIE CU RECUPERARE

Sistem centralizat de ventilare mecanică cu recuperare de căldură cu eficiența >75%. În standardul nZEB sistemul de ventilație nu este obligatoriu, dar este necesar

Un criteriu al casei pasive sunt ferestrele, care trebuie sa aiba coeficientul U mai mic de 0,8 W/m2K

FERESTRE PERFORMANTE

Rama de tâmplărie și vitrajul trebuie să aibă un anumit coeficient U<1.0 W/m2*K. În cazul casei pasive, coeficientul U<0.8 W/m2K

ENERGIE REGENERABILĂ

Minim 30% din necesarul de energie primară al casei trebuie să provină din surse regenerabile: sisteme solare, pompe de căldură

CASE nZEB ÎN SISTEM TIMBERFRAME

Este un sistem constructiv foarte versatil cu numeroase avantaje. În primul rând lemnul este un material natural, rezistent, durabil și are o conductivitate termică foarte mică comparativ cu restul materialelor structurale. În al doilea rând, în sistemul constructiv timberframe, pereții exteriori portanți sunt prefabricați și conțin izolație termică suficientă și au o grosime relativ mică, rezultând astfel mai multă suprafață utilă. Mai multe detalii despre cum construiești nZEB în timberframe, în clipul nostru de mai jos de pe youtube.

DE CE nZEB?

Vrem sau nu să recunoaștem, dar activitatea noastră pe pământ are efecte asupra mediului. Uniunea Europeană ia foarte în serios problemele de mediu și schimbările climatice, luându-și angajamentul ca până în 2050 să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de CO2, pentru a crea un mediu înconjurător stabil și prosper pentru viitoarele generații. Clima se schimbă și se văd consecințe în jurul nostru, de la ierni mai blânde și veri mai secetoase, la incendii de vegetație, inundații, poluare în marile orașe etc.

Sectorul construcțiilor are un impact semnificativ asupra mediului (40% consum de energie și 36% emisii de CO2 raportat la celelalte sectoare) și este de ceva vreme una dintre prioritățile Uniunii Europene, care a demarat diverse directive și programe de finanțare în acest sens, printre care și nZEB, care are un potențial enorm de reducere a consumului de energie și emisiilor de dioxid de carbon.

AVANTAJELE UNEI CASE nZEB DIN LEMN

O casă este o invetiție în timp și trebuie privită ca o investiție pe termen lung. Prin urmare, costul de investiție poate fi privit din prisma amortizării investiției. Astfel, dacă investești inițial în măsuri de eficientizare a consumului de energie ajungi să plătești în timp mai puțin pe întreținere cu 40%, 60% sau chiar 90% decât dacă ai fi ales să nu investești în eficiență. Așadar, un mare avantaj al unei case nZEB este faptul că va avea costuri de întreținere foarte mici în timp și nu va fi o povară lună de lună.

În plus, odată cu reducerea consumului de energie, scade și impactul pe care casa îl are asupra mediului, pentru că mai puțină energie înseamnă mai puține emisii de CO2 în atmosferă. O casă nZEB din lemn mai are un avantaj în acest sens și prin faptul că lemnul este un material de construcție regenerabil și cu amprentă negativă de carbon. Adică o casă din lemn stochează CO2 în structura sa. Despre acest subiect am scris mai multe detalii în articolul dedicat pe blog.

Lemnul ca material de construcție are un coeficient de conductivitate termică mai mic față de beton, oțel sau cărămidă și astfel permite o abordare mai simplă a punților termice. Mai mult decât atât, în aceeași grosime de perete de 15cm de exemplu, avem atât perete portant cât și spațiu de izolație termică tot 15cm. În sistemul clasic pe zidărie de 30cm de exemplu, e nevoie de minim 10cm de izolație pe fațadă, ceea ce înseamnă o grosime dublă de perete pentru același nivel de performanță termică. De aceea se mai spune în popor că o casă din lemn este o casă călduroasă. Un alt aspect important de menționat aici este protecția la zgomot. Izolația din pereți și acoperiș contribuie nu doar la protecția termică a casei, ci și la nivelul protecție la zgomot.

Se pot face case nZEB în fabrică? Cu siguranță! Avem chiar exemple concrete de structuri realizate în fabrică, în care am inclus în pereți izolații, membrane și placări și am livrat pereții gata de finisat.

DEZAVANTAJELE UNEI CASE nZEB DIN LEMN

Dacă ne uităm strict la cost, atunci da, o casă nZEB este mai scumă decât una obișnuită. Dar dacă ținem cont și de faptul că legea ne obligă să construim nZEB, poate fi un dezavantaj să nu construiești nZEB :) Se pot face case nZEB în orice sistem constructiv, dar dacă ne referim strict la structurile de lemn, atunci tot costul poate fi un dezavantaj. Noi facem casele din lemn în sistem prefabricat și putem echipa elementele de anvelopă termică - pereți, planșee și module de acoperiș - direct din fabrică cu placări, izolații, membrane, ferestre și chiar finisaje. De aceea, costul de investiție în avans poate fi un dezavantaj, fiind nevoie de mai multe materiale pentru producția structurii din lemn.

CÂT COSTĂ O CASĂ nZEB?

O întrebare foarte bună. Fără un proiect nu putem estima prețul corect. Evident, o casă nZEB are un cost de investiție mai mare decât una convențională, dar costul de investiție se amortizează în timp, datorită economiilor lunare de energie. Este foarte important ca procesul să înceapă încă din faza de proiectare. Avem parteneri arhitecți specializați pe proiectarea caselor nZEB și certificați Passive House, auditori energetici și proiectanți de structură și instalații specializați. Așadar, îți oferim 2 variante:

Ai un proiect

Trimite-ne planurile pentru a face o ofertă detaliată. Noi suntem deschiși să oferim asistență tehnică la proiectul de rezistență pentru a optimiza structura din lemn și implicit costurile

CERE OFERTA

Ești la stadiul de idee

Alege unul dintre modelele noastre de case. din lemn, care pot fi livrate la nivel de kit structură. Poți alege un model pe care să îl adaptăm la condițiile din terenul tău

ALEGE UN MODEL

Ce fel de lemn este folosit în construcția caselor din lemn?

Specia de lemn cea mai des întâlnită care este folosită în structurile de rezistență este lemnul de rășinoase, brad, molid și pin, atât din considerente structurale, cât și de cost. Înainte de a fi pus în operă, lemnul este uscat și rindeluit pe toate cele 4 fețe. Ulterior, este debitat conform proiectului de producție și ajunge la etapa de tratare. Fiecare bucată de lemn este imersată într-o soluție specială 4 în 1: antifungic, antiseptic, ignifug și cu protecție la umidifate. După uscare, intră în procesul de producție, ca elemente componente în producția fermelor și structurilor prefabricate în sistem timberframe.
De unde provine lemnul folosit în construcția caselor din lemn?

Lemnul provine din două surse, furnizori de cherestea sau din producție proprie. Avem o divizie de prelucrare a lemnului și ne aprovizionăm o parte din necesarul de lemn de la Obștile Locale din Bazinul Lotrului, dar avem și diverși furnizori, printre care și Holver, cel mai mare din piață, cu care acoperim restul necesarului. În ambele situații, ne asigurăm că provine din surse controlate responsabil.
Se pot face case pasive din lemn?

Desigur, iar lemnul chiar are un avantaj în acest sens. Coneficientul de conductivitate al lemnului, λ=0,13 W/mK. Cărămida cu goluri are un coeficient lamda de 2 ori mai mare, otelul de 384 iar betonul de 15 ori. Cu înseamnă asta, că prin lemn se pierde mai puțină căldură de la interior la exterior și invers, în funcție de sezon, iar în standardul de casă pasivă este relevant în abordarea punților termice. Mai mult decât atât, într-o grosime de perete exterior de 15 cm într-o casă timberframe, avem atât perete portant, cât și termoizolație între montanți. De cealaltă parte, într-o casă din zidărie, avem nevoi de cărămidă de 30cm plus minim 10 cm izolație la fațadă. Rezultă mai multă suprafață, pentru acelați nivel de performanță termică. Am făcut un video detaliat despre timberframe decă vrei să afli mai multe:
Ce durată de viață are o casă din lemn?

Durata normată de viață a unei clădiri, confom normativului, este de 50 ani. În fucție de cum este întreținută clădirea respectivă, poate ”trai” mai mult. În casele de lemn, detaliile de execuție bine puse la punct din faza de proiectare sunt esențiale, pentru a preveni orice eventuale probleme, cum ar fi transferul necontrolat de umiditate și infiltrațiile de aer. În lume există nenumărate exemple de clădiri din leme construite cu secole în urmă, care sunt încă în picioare. Avem exemple locale, bisericile din Maramureș din secolul XVII: https://www.youtube.com/watch?v=6F3EjVPtQKg
Cât durează construcția unei case din lemn?

În general, o casă din lemn se construiește de 2 ori mai rapid decât una tradițională din zidărie. În plus, prin prefabricare, timpul de execuție se poate reduce și mai mult. Spre exemplu, pentru casa din Franța am avut nevoie de 10 zile pentru pruducția structurii: pereți exteriori izolați, pereți interiori placați, planșee din grinzi Posi izolate și grinzile pentru acoperișul tip terasă. Pentru montaj, am avut la dispoziție 3 zile pentru ridicarea structurii. Vezi cum a ieșit proiectul: https://www.youtube.com/watch?v=5BAgsQPiDBI&t=25s&ab_channel=MiradexWoodenBuildings
Ce înseamnă o casă prefabricată?

Este o casă ale cărei elemente structurale sunt realizate în fabrică, folosint utilaje de prducție precum: mașină de tăiere CNC, presă hidraulică, circulare verticale și orizontale, pod rulant etc. În felul acesta, se pot livra pereți prefabricați izolați sau semi-finisați, planșee din grinzi Posi sau ferme din lemn. În felul acesta, manopera de prelucrare a lemnului se mută din șantier în fabrică, într-un mediu controlat și cu precizie de ordinul milimetrilor. Crește productivitatea și scade riscul de erori și accidente. Se pot face case din lemn și în șantier, dar crește timpul de execuție și riscul de erori, lucrând în mediu deschis și expus la vreme.
Cum rezistă la foc o casă din lemn?

Contrar așteptărilor și percepției generale asupra lemnului folosit ca sursă de încălzire, lemnul arde, da, dar arde predictibil. Adică o grindă de lemn expusă la foc va pierde în medie 0,7mm/min din grosimea sa, ceea ce înseamnă că după jumătate de oră va pierde în medie 2cm. Stratul exterior carbonizat acționează ca un foarte bun izolator termic, astfel că dacă temperatura la flacără depășește 1000 grade Celsius, în interior, în inima lemnului, temperatura este de 50-60 grade. Mai mult decât atât, rezistența la foc a unei case din lemn se calculează ca sistem, luând în calcul și celelalte materiale folosite, precum izolație termică, placaje și finisaje. Am scris un articol detaliat pe acest subiect: https://www.miradex.ro/post/cum-se-comporta-la-foc-o-casa-pe-structura-de-lemn
Ce se comportă la cutremur o casă din lemn?

Când se produce un cutremur, mișcarea plăcilor tectonice creează unde seismice și implicit accelerații locale ale terenului ce se transmit mai departe clădirilor. Masa (sau greutatea clădirii în termeni mai populari) este direct proporțonală cu efectele unui cutremur asupra unei clădiri și prin urmare este foarte importantă în acest context. Cu cât este mai mare masa clădirii, cu atât forța seismică care acționeză asupra ei este mai mare. O casă din lemn este de 3-4 ori mai ușoară decât una clasică din zidărie și beton și astfel efectele forței seismice asupra ei sunt semnificativ mai mici. Lemnul prin esența sa este un material elastic și împreună cu îmbinările metalice (șuruburi, colțare etc) fac ca întreg ansamblul să se comporte mult mai bine la mișcările laterale ale pământului cauzate de un cutremur. Am scris un articol detaliat pe acest subiect: https://www.miradex.ro/post/cum-rezista-la-cutremur-o-casa-pe-structura-de-lemn
Construim cu lemn dar tăiem păduri. Cât de sustenabil este?

Lemnul este un material natural, disponibil din abundență în natură și, mai important, regenerabil. Este sustenabil să construim cu lemn pentru că materia prima, adică copacul, se regenerează la un anumit interval, în funcție de specia din care face parte. Ca orice organism viu, un copac are un ciclu de viață: se naște, crește și moare, urmând a se integra înapoi în natură. Spre deosebire de restul materialelor de construcție, lemnul este singurul material regenerabil. Oțelul, cărămida sau betonul provin din surse epuizabile în timp ce lemnul are nevoie doar de timp, apă, soare și nutrienți din sol pentru a crește și a produce celuloza, componenta de bază care îi dă valoare ca material de construcție. În medie, un metru cub de lemn stochează între 900-1000 kg de CO2. 30% din carbon ajunge în sol în timp ce restul este utilizat ca ”hrană” în timpul creșterii. Procesele de exploatare și prelucrare a bușteanului pentru a fi transformat în chereste consumă la rândul lor energie și au o amprentă de carbon asociată, de aproximativ 200-300 kg CO2. Per total, 1 m3 de lemn stochează 600-700 kg CO2. Dacă pădurile sunt administrate într-un mod responsabil și ciclul unui arbore este închis într-un mod sustenabil, lemnul poate fi o resursă regenerabilă disponibilă necontenit. Am scris un articol detaliat pe acest subiect: https://www.miradex.ro/post/este-sustenabil-sa-construim-cu-lemn

ÎNTREBĂRI FRECVENTE

GHID nZEB CU E.ON

Colegul nostru Daniel Butucel a creat împreună cu cei de la E.ON un ghid nZEB, sub forma a 12 episoade pe youtube, pe înțelesul tuturor. Primul pas în construcția unei case este informarea și un astfel de ghid este bine venit, mai ale dacă nu ai foarte multe cunoștințe tehnice. Ghidul conține episoade despre cerințele nZEB, cum construiești și renovezi nZEB, cum arată un apartament care respectă aceste cerințe și ce soluții de finanțare există în acest sens, precum și exemple de studii de caz. Găsești mai jos ghidul.